Rahitismul carențial comun este o boală de nutriție determinată de hipovitaminoza D.
Rahitismul carențial este o boală a organismului în creștere rapidă, carcaterizată printr-un deficit de maturare a matricei proteice a osului legată de o carentă de vitamina D.

Rahitismul are următoarele caracteristici

  •  apare în perioada de creștere rapidă a organismului
  • se manifestă sistemic, în special prin perturbarea metabolismului fosfocalcic cu următoarele etape-anomalii ale mineralizării matricei osoase, anomalii ale maturației scheletice, anomalii ale creșterii scheletice.

Rahitismul are o frecventă crescută la sugar- în jur de 10%- ffin mai frecvent la prematuri și băieți.
Nevoile de vitamina D sunt de 400 ui/zi la sugar.
Sursele de vitamina D sunt exogene (alimentare) și endogene.
Sursele exogene alimentare
Acestea sunt sub formă de vitamina D3 cholecalciferol (de origine animală) și vitamina D2(ergocalciferol de origine vegetală). Acest aport este insuficient, deoarece alimentația normală nu conține decât foarte putina vitamina D, care este insuficientă pentru a satisface nevoile de organismului. Laptele matern conține sub 40ui/l de vitamina D, cantitate insuficientă, iar laptele de vacă, sub 20 ui/l.

Surse endogene
În mod fiziologic, sursa esențială este endogenă, rezultat al unei sinteze cutanate sub efectul razelor ultraviolete.

Cauzele rahitismlui carențial comun

  • deficitul de vitamina D prin reducerea aportului exogenisinteza vitaminei D,
  • aport alimentar redus,
  • administrarea de preparate naturale ce nu conțin vitamina D în cantitate corespunzătoare, de aceea, este recomandată administrarea de preparate sub denumirea de Vigantol Oil sau vitamina D3 disponibile în farmacii. Mai putem lua în calcul tulburările de absorbție intestinală, disfuncția hepatică sau renală.
  • alti factori genetici, când există un număr redus de receptori pentru vitamina D și raportul calciu/fosfor insuficient, având că efect mineralizarea oaselor lungi în perioada de creștere a coplilului. Oaselor le vă lipsi duritatea, vor deveni mai moi și vor prezenta curburi anormale.

Cum se manifestă rahitismul carențial?

1. Manifestări osoase:

  • la nivelul cutiei craniene-craniotabes, bose frontale, frunte lată, fontanela anterioară larga deschisă până la vârstă de 8 luni sau persistentă până la 18 luni.
  • la nivelul toracelui-mătănii costale, aplatizarea laterală a toracelui în jumătatea superioară, scolioza, lordoza, erupție dentara întârziată, carii dentare.

2. Manifestări extraosoase:

  • diastaza mușchilor drepți abdominali datorită hipotoniei musculare
  • plămân rahitic prin repetarea infecțiilor respiratorii
  • stridor laringian.

3.Tulburări de comportament

  • întârziere în dezvoltarea neuropsihomotorie
  • agitație psihomotorie
  • agitație în timpul somnului
  • convulsii hipocalcemice.

4.Transpirații excesive.

5.Paloare tegumentară.

6.Alopecie occipitală.

Cum se pune diagnosticul de rahitism?

  • pe baza anamnezei examenului clinic și paraclinic
  • analize de laborator-calcemie, fosfatemie și cel mai fidel indicator este 25-oh colecalciferol.
  • examenul radiologic care pune în evidentă modificări la nivelul oaselor lungi și la nivelul pumnului.

Care este tratamentul pentru rahitism?
Tratamentul este unul profilactic și unul curativ. Profilaxia se realizează încă din timpul sarcinii, adică administrând gravidelor suplimente de calciu și vitamina D, iar nou născutului, începând din ziua 7-a de viață 2 pic/zi vigantol sau vitamina D3 până la vârsta de 18 luni.
Tratamentul curativ se face după diagnosticul pozitiv de rahitism, bazat pe manifestările clinice enumerate mai sus, corelate cu modificările paraclinice care arată nivelurile serice de calciu, fosfor și vitamina D-scăzute.

De reținut!!
Vitamina D se inactivează după 21 de zile de la deschiderea flaconului.
Administrarae corectă se face picurând direct în gura copilului.
Nu se recomanada administrarea în lapte sau cu lingurița, deoarece vitamina D este un produs uleios.

Cum putem preveni rahitismul la copii

  • expunerea la soare 15-20 min
  • alimentația naturală
  • formule de lapte praf îmbogățite cu vitamina D
  • alimentația diversificată-peste, ou, carne de vită
  • evitarea administrării laptelui de vacă până la vârsta de un an, deoarece conține un nivel scăzut de vitamina D.

Dr. Cristea Ionela,
Medic Specialist Pediatrie