Dermatita atopică la copii
Dermatita atopică (DA) reprezintă cea mai frecventă afecțiune cronică a pielii la copil. Afecțiunea se caracterizează printr-un proces de inflamație la nivelul barierei cutanate, ce determină piele uscată, cu zone de roșeață, prurit, erupție papuloasa sau veziculoasă, prezentă de fisuri și cruste.
La sugar leziunile sunt mai frecvente la nivelul feței, pielea capului, zonele de extensie ale membrelor.
După vârsta de 1 an sunt afectate de obicei pliurile de flexie (cot, genunchi), fata dorsală a mâinilor și picioarelor.
În 90% din cazuri debutul este înaintea vârstei de 5 ani, dar s-au descris și cazuri rare cu debut la vârsta de adult.
O caracteristică tipică a DA este evoluția cu remisiuni și recăderi.
În majoritatea cazurilor simptomele se ameliorează, sau chiar dispar odată cu creșterea, dar există și forme cronice care persistă și la vârsta de adult.
Cauza bolii nu a fost încă elucidată, se recunoaște implicarea următorilor factori:
- genetici – aceștia afectează structura și funcția barierei cutanate, cea mai frecventă mutație fiind la nivelul genei care codifică proteina numită filagrina.
- mediu- poluanți, „stil de viață vestic”(mediul urban, alimentație semipreparata, igiena excesivă), alergeni, disbioza intestinală și cutanată
- disfuncții ale sistemului imun, explică debutul precoce al acestei afecțiunii( în perioada primei copilării sistemul imun este imatur și vulnerabil) și implicarea mecanismelor alergice de tip Ig E.
Asocierea dintre alergii și DA este foarte strânsă, 80 % dintre copiii diagnosticați cu DA prezintă elemente caracteristice terenului atopic și riscul de a dezvolta în viitor alergii respiratorii (astm bronșic, rinita alergică) sau digestive.
O alergie alimentară concomitentă unei DA apare în 30-40% din cazuri, mai ales în formele moderat-severe de DA.
Cele mai frecvente alergii alimentare întâlnite sunt la proteinele laptelui de vacă, ou, faină și soia.
Diagnosticul DA este unul clinic, pe baza datelor de anamneză (risc crescut dacă există părinți, frați cu teren atopic) și aspectul leziunilor.
- 0-3 luni: leziunile sunt eritemato-scuamoase, acoperite uneori de cruste gălbui, la nivelul scalpului, șanțnazo-genian, regiune retro-auriculară și pliuri inghino-genitale. Leziunile trebuie diferențiate de cele din dermatită seboreică.
- 3 luni-1 an: predomină eritemul, erupții papulo-veziculare, cruste, fisuri zemuinde, la nivelul frunții, obraji, bărbie, trunchi, zone de extensie ale membrelor.
Leziunile sunt intens pruriginoase, pot da stare de agitație și afectarea calității somnului.
- După vârsta de 1 an: modificările se aseamănă cu cele dintr-o eczemă cronică, zone eritematose cu lichenificare și excoriații localizate pe pliurile de flexie, cot, genunchi, fata dorsală a mâinilor și picioarelor, glezne și zone de flexie ale membrelor.
Leziunile din DA trebuie diferențiate de modificările cutanate din alte afecțiuni cum sunt: scabia, dermatita seboreică, dermatita de contact, ichtioza, psoriazis, imunodeficiențe, limfomulcutanat cu celule T,
Investigațiile de laborator sunt cele alergologice curente, care evidențiază de obicei niveluri crescute ale imunoglobulinei E și eozinofilie. În unele cazuri investigațiile se extind cu explorări imunologice, genetice și bacteriologice.
Cea mai frecventă complicație a DA este suprainfecția fie bacteriană (stafilococul aureus, streptococ), fungica, sauvirala, virusuri herpetice.
Incidenta tot mai mare a acestei afecțiuni, a adus în atenție unele măsuri profilactice care se aplică încă din timpul sarcinii, mai ales în familiile cunoscute cu alergii.
Mama va consuma de preferință alimente bio, mâncare gătită în casă, va evita expunerea la agenți chimici și fizici iritanți, se va reduce stresul, combaterea disbiozei intestinale prin administrarea de probiotice adecvate în ultimul trimestru de sarcină.
Nou-născutul cu risc va primi încă de la naștere tratament emolient intensiv al pielii, temperatura mediului ambiant max 23 grade C, va fi alimentat natural, când alimentația naturală nu este posibilă se preferă o formulă de lapte extensiv hidrolizata, se administrează probiotice adecvate vârstei, se evita iritațiile.
Tratamentul DA se alege în funcție de forma de boală: ușoară, moderată sau severă.
În formele ușoare se începe cu măsuri igieno-dietetice:
- temperatura mediului ambiant maxim 22-23 grade C, umiditate 50-60 %
- fără băi prelungite, igiena zonelor intime zilnic, iar a întregului corp la 2-3 zile
- haine din bumbac organic, spălate cu detergent și balsam bio
- regim de excludere în cazul unei alergii alimentare asociate
- eliminarea alergenilor care determină acutizări ale bolii.
Tratamentul local intensiv cu emoliente dermatologice, dimineața și seara aplicate pe întreg corpul.
În formele moderate se prescrie tratamentul menționat mai sus, dar se asociază frecvent și tratamentanti inflamator local cortizonic cu potenta redusă.
Leziunile din DA au tendința de a se suprainfecta, situație în care se administrează și tratament antibacterian, antifungic sau antiviral.
În formele severe, schema terapeutică se poate completa și cu inhibitori de calcineurina, mai frecvent utilizat, Pimecrolimus.
Ultimele studii permit folosirea lui și sub vârsta de 2 ani.
Formelor severe le este rezervat și un tratament cu anticorpi monoclonali, Dupilumab, aprobat din 2020 spre a se utiliza încă de la vârsta de 6 ani, sub forma unei injecții subcutanate administrate la 2 săptămâni.
Management-ul dermatitei atopice implică o colaborare eficientă între părinți, medicul pediatru, dermatolog, alergolog și psiholog.
Dr. Mitrea Anca-Ioana, medic specialist pediatru, Armonia Hospital