Dragi viitori părinți, cred că de mult timp așteptați momentul în care să aduceți pe lume un copil, suflet din sufletul vostru, dragoste din dragostea voastră. Nașterea unui copil este un moment magic în viața unui cuplu, a unei familii. Experiența maternă este una dintre cele mai emoționante experiențe umane care îți poate confirma atributele feminității.

Dragă cititoare, poate că ești însărcinată sau îți dorești cu ardoare acest lucru, dar simți că încă nu ești pregătită … pentru a deveni mamă. Acest articol vine în întâmpinarea ta, pentru a te informa asupra schimbărilor pe care un copil le poate aduce în viața ta si a cuplului.

În partea finală a sarcinii, mama trece prin schimbări fizice și în același timp se confruntă cu cerințe psihologice ale noului status și rol social, cel de părinte. Tatăl intră și el, de asemenea, în rolul de părinte și astfel se schimbă responsabilitățile în familie. În aceste momente se pot manifesta stări de anxietate și îngrijorare legate de aceste noi roluri pe care le îndeplinesc ambii părinți. Toți acești factori psihologici pot contribui la declanșarea stării depresive postpartum. Depresia post – partum ușoară apare în primele șase săptămâni de la naștere și este însoțită de sentimente de îndoială legate de sarcină. De asemenea, temerile, ruminațiile și ’’fantasmele’’ legate de copil pot să influențeze starea psihică a mamei, prezentând frecvent idei obsesive de vinovăție și inadecvare legate de a fi o mamă bună și competentă.

Sentimente amestecate se pot naște din istoria personală a mamei. Dacă noua mămică și-a pierdut mama de timpuriu sau nu au avut o relație bună, atunci ea poate fi nesigură pe sentimentele pe care le are față de bebelușul ei. Femeia s-ar putea teme că preocuparea pentru copil ar putea conduce la durere, dezamăgire sau pierdere.

Sentimentele de pierdere sunt foarte întâlnite după naștere și pot contribui la starea depresivă. Pierderea poate lua mai multe forme: pierderea libertății, alături de sentimentul că femeia este prinsă în cursă și legată; pierderea vechii identități căreia i se purta de grijă; modificarea formelor corporale și sentimentele de inatractivitate sexuală.

Simptomele depresiei post – partum includ dispoziții fluctuante: plâns fără motiv, tulburări de somn și apetit, dificultăți în luarea deciziilor și apar datorită schimbărilor hormonale rapide, precum și datorită stresului adaptării la statutul de mamă. De obicei,  simptomele dispar de la sine, însă există posibilitatea ca acestea să persiste și, totodată, să se agraveze. Depresia post – partum apare din cauza antencedentelor de tulburări afective sau a unor afecțiuni psihiatrice (la pacientă sau în familie), dar și independent de aceste antecedente. Tratamentul profilactic cuprinde un ansamblu de metode de consiliere și psihoterapie în pregătirea pentru naștere și adoptarea statusului de mamă.