O avalansa de nasteri naturale!

Daca exista perioade cand operatiile cezariene sunt preferate de femei, putem spune ca, in egala masura, exista valuri cand saloanele sunt ocupate de proaspete mamici care au nascut natural.

Tura de dimineata

In saloane atmosfera vesela, mamici si tatici incantati de copilasii lor. Proaspete nascute, sprintene
care se ocupau de bebelusii lor, punandu-i cu drag la san.

In salonul 209 un cuplu vesel

„Ce atmosfera relaxata! Cum este prima zi dupa nastere? Cum ati nascut?”
„ Ma simt foarte bine. Am nascut natural.”
„ Ce v-a determinat sa faceti aceasta alegere, avand in vedere ca operatia cezariana poate fi
accesibila in zilele noastre?”

Taticul zambind strengareste, ne spune:
„Ei, nu stiati ca este un trend sa nasti natural? Da bine la CV!”

Privesc zambind nostalgic.
Ne-am dorit oare ca nasterea naturala sa fie un trend? Este adevarat ca am expus multe povesti in
care femeia naste natural si se simte puternica, stapana pe situatie, nu se simte complesita de durere impovarata. Am dorit sa evidentiem normalitatea acestui act frumos, fara sa dam o nota medicala nasterii.

Si am adus in Romania nasterea in apa. Nasterea in apa este un trend!

Tocmai, fiindca ne-am dorit sa evidentiem partea frumoasa a nasterii, sa prezentam o nastere
fara durere, ne-am gandit ca nasterea in apa este o alternativa.Si, da! Nasterea in apa este un trend!

Femeia percepe nasterea si scufundarea in apa ca un mod de a naste decent, un mod in care durerile nasterii pot fi diminuate, iar tranzitia bebelusului la viata extrauterina este facuta lent, fara a-l stresa din punct de vedere psihologic pe micut. Iar nasterea in apa este o nastere naturala!

Imbinam nasterea naturala cu latura medicala-epidurala

Fiindca femeia se teme de durere, medicina a intervenit in acest proces iar nasterea se poate
desfasura asistata medical, ajutata de analgezice, iar femeia poate avea o experienta buna a nasterii.
Aceasta este povestea Simonei din Tulcea:

„O, Doamne, simt de parca am nascut acum mult timp!

Povestea  mea incepe cu domnul doctor Cristureanu Viorel, un medic absolut exceptional pe care am avut placerea sa-l descopar acum cinci ani cand am devenit pacienta dansului, la recomandarea unei prietene. Si de aici, se subintelege ca oriunde ar fi fost medicul meu, acolo eram si eu, acolo voi naste, acolo voi face tot!

Sarcina am dus-o la pat
Am avut sarcina cu risc si de la sase luni am fost nevoita sa stau numai in pat, ieseam din casa doar o data la doua-trei saptamani cand mergeam la control la Constanta si am sperat, impreuna cu domnul doctor, sa ajungem macar pana la 37 de saptamani.

Exact la 37 de saptamani, pe la ora 19:30, am inceput sa am dureri mai ciudate

Am intrebat in stanga si-n dreapta cum simti cand ai contractii de nastere, am citit tot ce se putea,vroiam sa stiu TOTUL, insa…nimic nu m-a pregatit pentru experienta ce urma sa o traiesc. Mi-am sunat prietena care nascuse deja doi copilasi (tot la Isis, tot cu dr. Cristureanu) si i-am explicat ce simt, ea a inceput sa tipe “Nasti, in doua ore esti gata !!! Dupa ce am observat ca durerile se intetesc l-am sunat si pe domnul doctor care mi-a spus  „bagajelul si intr-o ora jumatate va astept la clinica”.

Nu-mi venea sa cred ca se va intampla….bineinteles ca mi-am facut un dus, m-am epilat, m-am dat cu creme, m-am machiat. Bagajelul era deja pregatit si finalizat, coincidenta sau nu, chiar in ziua respectiva. Ne-am pregatit cu prosoape in masina, in cazul in care mi s-ar fi rupt membranele si am plecat.

Contractii dureroase, am inceput sa plang

Exact la iesirea din Tulcea, adica la o ora de la inceperea contractiilor, m-au apucat acele contractii
dureroase, din doua in doua minute, iar patruzeci de minute, cat a durat tot drumul a fost groaznic, am plans. Nu-mi venea sa cred ce durere mare simt si chiar aveam in gand ideea ca nu voi face fata, pur si simplu credeam ca o sa mor de durere, iar eu sunt foarte rezistenta la durere.

Nu am tipat, dar controlam durerea cu tot felul de sunete. Sotul meu a condus cu 200km/h, iar cand
mi-am ridicat capul si am vazut ca suntem in Constanta, nu-mi venea sa cred. Am simtit o usurare ca am ajuns. Tot ce-mi doream era sa-l vad pe domnul doctor, atunci stiam ca totul va fi bine.

Am intrat in clinica la ora 21:10

Ma tineam de pereti in timpul contractiilor si deodata am fost inconjurata de caldura, de liniste, de
oameni care erau acolo pentru mine. Dupa un consult am fost condusi direct in sala de nasteri.
Am stiut dintotdeauna ca vreau sa nasc natural si am ales epidurala dupa suferinta suportata in masina. Simteam ca mor de atata durere.

Daca as fi stiut sa respir si inainte de a ajunge in clinica…

Am ajuns in sala de nasteri. A a venit si sotul meu. Fara el nici nu mi-as fi imaginat nasterea. Si
au inceput sa apara medici, asistente. Toata lumea zambitoare, foarte calda ,atmosfera era familiala.Toti ma admirau si ma laudau ca sunt curajoasa si nasc natural. Am fost invatata sa respir corect pentru a putea face fata contractiilor. Si,  ce minune! Daca as fi stiut asta si pe drum era… altceva !

Intre contractii aproape ca adormeam atat erau de epuizante, domnul doctor vorbea cu mine,dorea sa ma faca sa rad, facea poze cu sotul meu…Am zambetul pe buze acum cand povestesc, nici in filme nu am vazut asa ceva! Sincer, de vis…sa tot nasti asa!

 Eu nu mai auzeam si nu mai vedeam nimic

Am inceput sa imping…a durat o ora capitolul impins pana am priceput cum se impinge corect si incepuse sa-si faca si epidurala efectul dupa ce-am mai primit o doza. Nu prea reuseam sa imping corect pentru ca nu simteam ce trebuie, pana cand am observat ceva ciudat, domnul doctor a privit o asistenta care a venit repede si cauta pe burtica mea cu centurile acelea si se uita la monitor.

In secunda aceea mi-am dat seama : „O, Doamne, se intampla ceva cu bebelusul meu!” N-am spus nimic, nici echipa nu a spus absolut nimic. Au fost cat se poate de rapizi, eficienti, discreti.
M-am ambitionat si mi-am spus:

”Gata, trebuie sa scoatem minunea afara, sufera!”

Si am impins de treiori si gata! La ora 00:10 a venit pe lume minunea noastra, o fetita de 2800 grame, 48 cm, brunetica si cu par mult, Carla.
Mi-au pus-o pe piept, am pupat-o, mirosea a ciupercuta din conserva si asa o si alint…”ciupercuta” lu’ mami.
Nu am plans, contrar asteptarilor mele, eram doar fericita ca o vad, ca o aud, ca o simt ! Au preluat-o sa o curete. Sotul s-a dus acolo in incaperea alaturata cu ea si ne-a incantat pe toti cu vorbele lui dulci.

Domnul doctor imi facea epiziotomia, pe care multumita epiduralei care si-a facut efectul la sfarsit, n-am simtit-o absolut deloc.Toata echipa s-a amuzat copios pe seama lui si a cantecelelor, vorbelor dulci, o mangaia, medicul il pleznea peste maini sa nu o mai atinga, deci a fost o distractie maxima cu micuta pe fundal care a plans timp de o ora in continuu.

Deodata eram doar noi trei

La ora 02:30 eram deja in camera. In noaptea aceea micuta nu a vrut sa pape la san iar eu ma alarmasem, ma coplesea teribil toata trairea.
Sotul a fost o binecuvantare. Ma incuraja, o linistea pe micuta, ma lasa sa ma odihnesc, imi
stergea lacrimile.

Alaptarea minunata, dar cu rani la san

A doua zi a inceput sa suga micuta si imediat am si facut rani la sani. Imi era groaza de ragade. Stiam de ele de la sora mea cu care am stat internata timp de cinci zile la Isis cand a venit pe lume nepotelul meu.
Pe mine ma incerca o stare ciudata. Pur si simplu imi venea sa plang din orice, eram disperata sa nu i se intample ceva micutei, simteam o grija excesiva pentru ea iar faptul ca nu-mi venise laptele inca foarte bine si ca aveam si rani ma intristau foarte tare.

Am sunat la receptie pentru o completare cu lapte praf

In doua minute a sunat telefonul si la capatul celalalt era o voce blanda care m-a intrebat de ce vreau supliment. I-am explicat ca micuta plange si cred eu ca nu am lapte suficient. Dupa putin timp am avut ajutorul in alaptare si informatia necesara.
A stat o ora cu noi, i-a facut toaleta micutei si mi-a explicat tot ce inseamna alaptatul, pozitii corecte, atitudine buna. Nu-mi venea sa cred ca mi-a pus-o pe micuta la san si stateam comod, ma simteam bine, linistita. Acum stiam cum sa-mi hranesc micuta.
Am stat trei zile in care am fost tratati ca la un hotel de cinci stele cu o mica exceptie (intr-una
dintre nopti nu am putut lega o relatie cu una dintre asistente).

Vreau sa va spun ca sunt profund impresionata, atasata si indragostita de Liliana si de o doamna
asistenta careia nu i-am retinut numele. E blonda si poarta mereu parul impletit intr-un spic de grau.
Va multumesc din suflet ca erati acolo special pentru mine, pentru grijile si durerile mele !!!

De ce am ales Isis?

Am ales Isis pentru ca dorim sa traim decent, vrem sa fim tratati cu respect si vrem sa ne amintim
cu mare placere de acest eveniment unic din vietile noastre si pentru ca eu stiam deja ce inseamna Isis dupa nasterea nepotelului meu.Ne-am asumat un mare risc alegand o maternitate la 120 de km distanta, dar pentru nimic in lume nu am vrut sa nasc intr-un spital judetean si am fost atat de sigura ca vom ajunge cu bine si ca totul va fi bine incat mi-am asumat foarte usor acest risc.

De ce am ales sa nasc natural?

Am ales sa nasc natural pentru ca sunt o femeie puternica si informata si am stiut ca diferenta intre nasterea prin operatie cezariana si nasterea naturala nu inseamna lipsa durerii fizice ci cu totul altceva.
Sunt mandra de aceasta decizie! Am primit multe aprecieri pentru curajul de a naste natural, iar
la urmatorul bebe cu siguranta voi naste tot natural! Este adevarat ca uiti durerile dupa ce-ti vezi puiul si, sincera sa fiu, ma vad in stare sa mai trec odata prin asta, acum mult mai pregatita pentru ca stiu ce se va intampla.

Deci, m-am convins “Da foarte bine la CV” sa nasti natural 
Cu multa dragoste,stima si respect familia Donea Emanuel,Simona si Carla”