Maturizarea precoce a organismului, necorespunzătoare vârstei cronologice, implică atât repercusiunile negative psiho-emoționale, dar și creșterea riscului de a dezvolta obezitate, diabet zaharat tip 2, sindromul ovarelor polichistice și cancer în adolescență și în perioada adultă. Înţelegerea cauzelor care conduc la apariţia pubertăţii precoce este esenţială pentru stabilirea unor strategii de prevenţie.

În acest sens, un studiu publicat în American Journal of Epidemiology și-a propus să analizeze relația dintre factorii pre-concepționali și gestaționali materni și inițierea procesului pubertar la fiice.

La studiul CYGNET (Cohort Study of YoungGirl’s Nutrition, Environment and Transition) au participat 421 fete cu vârsta între 6 – 8 ani, împreună cu mamele lor. Evoluţia acestora a fost consemnată anual începând din 2005 şi până în 2012.

Concluziile au arătat că fetițele ale căror mame erau supraponderale înainte de sarcină și au dezvoltat diabet gestațional, au prezentat o probabilitate de aproape 3 ori mai mare de apariție precoce a semnelor pubertare (apariția pilozității pubiene), comparativ cu cele ale căror mame erau normoponderale în perioada pre-concepţională.

Altfel spus, expunerea în perioada intrauterină la obezitatea maternă pre-gestațională şi la valori crescute ale glicemiei consecutive diabetului gestațional, ar putea crește riscul copilului, în acest caz al feţelor, de pubertate precoce.

Concluziile studiului subliniază importanța unei greutăți normale preoncepționale și a planificării sarcinii, în vederea adoptării unui stil de viață sănătos și a diminuării surplusului ponderal, pentru a asigura evoluția favorabilă a sarcinii și a limita riscul afecțiunilor metabolice la copil și la viitorul adult (pubertatea precoce poate preceda o serie de afecțiuni metabolice mediate hormonal).

Pentru a împiedica aceste neplăceri, trebuie respectată o conduită pe parcursul sarcinii

Se vorbeşte despre o programare genetică timpurie care presupune modificări în expresia genelor şi receptorilor metabolici şi hormonali în cazul în care mama este supraponderală. Există şi alţi factori de risc care pot fi responsabili pentru apariţia obezităţii la copil, mai târziu în viaţă: fumatul pe timpul sarcinii, greutatea de peste 4 kg la naştere, acumulare rapidă de greutate în primul an de viaţă şi diversificarea rapidă a alimentaţiei.

Studii s-au facut şi asupra lichidului amniotic în sarcinile cu obezitate şi s-a descoperit faptul că prea multe kilograme “dobândite” în lunile de sarcină poate da naştere unor probleme grave ale micuţului, precum autismul sau deficitul de atenţie şi hiperactivitate (ADHD). Tot la aceşti copii s-a observat îngroşarea pereţilor arteriali încă de la naştere, semn de ateroscleroză timpurie. Deci iată cum vorbim şi despre instalarea unor afecţiuni cardiace.

Indicele de masă corporală al mamei este corelat cu cel al copilului, cu circumferinţa taliei, cu tensiune arterială, cu un nivel mai mic al colesterolului bun, toate însemnând risc cardiovascular.

Este indicat ca femeile cu greutate normală să ia în sarcină între 10-13 kilograme, cele supraponderale între 7-12 kg, iar cele cu obezitate maxim 9 kilograme. Surplusul de greutate contribuie şi la apariţia complicaţiilor în sarcină precum preeclampsie, complicaţii în timpul travaliului sau chiar malformaţii congenitale.

Cereţi sfatul unui medic şi discutaţi cu el în privinţa alimentaţiei.

Iată câteva sugestii pentru o alimentaţie sănătoasă pentru perioada în care fătul este în formare.